Fericirea… redusă la esenţe!

3 februarie 2017 de AGEO Biz0
getty_177983273_970647970450021_77339.jpg?fit=1200%2C557&ssl=1

Ce este fericirea? Când o descoperim?

Este fericirea o artă şi este rezervată doar anumitor categorii de oameni?

De ce astăzi, poate mai mult ca niciodată, vorbim despre fericire şi ne-o dorim atât de mult?

Care este totuşi definiţia exactă a FERICIRII?

Din fericire, sau din nefericire, nu există o singură definiţie a fericirii.

Conform DEX-ului, fericirea este o stare de mulțumire sufletească intensă și deplină. Conform spuselor unor bătrâni înţelepţi: “Fericirea este starea omului căruia nu-i lipsește nimica pentru că are corpu’ și sufletu’ sănătos”. O vorbă extrem de înţeleaptă pentru că omul nu sesizează, de multe ori în viaţă, că cele mai importante aspecte care l-ar ajuta să fie fericit sunt sănătatea trupească şi sănătatea sufletească.

Fericirea este pentru mulţi dintre noi un obiectiv ce trebuie atins în viaţa şi ajungem repede să asociem acest termen cu posesiunile materiale, reuşita în carieră, o viaţă socială activă şi o familie care să îţi fie alături şi să te iubească.

Nimic din toate acestea nu este greşit şi este bine să le avem cu toţii… Numai că ajungem uneori să credem că dacă nu le avem pe acestea, parţial sau total, atunci…nu suntem fericiţi.

Oare aşa să fie?

Ironic este că unii dintre cei mai bogaţi oameni ajung într-un moment de sinceritate al vieţii lor şi spun că nu sunt fericiţii; că deşi au dorit mereu mai mult, au ajuns să alerge după o Fata Morgana. Au sfârşit astfel obosiţi, epuizaţi, singuri iar unii dintre ei iau decizii fatale pentru viaţa lor. Iar noi ne întrebăm: “A avut de toate şi totuşi uite ce-a făcut. Ce-a fost în capul lui?”

Dalai Lama spunea că: “Scopul vieţii noastre este fericirea, deşi multi oameni cred că este foarte greu de atins”.

Viaţa noastră este, de fapt, o căutare a fericirii. Fie că ajungi să crezi într-o religie sau nu, ai ales să fii cetăţeanul unei ţări, ţi-ai asumat un anumit sistem de valori sau ai aderat la o anumită organizaţie, cu toţii suntem în căutarea unei vieţi mai bune.

Antonimele fericirii… le definim destul de usor, aşa este?

Nefericirea, Gelozia, Depresia, Anxietatea, Furia, Nemulţumirea, Frustrarea – considerate stări negative legate de sine. Când ajungi să te consideri nefericit, ajungi să te concentrezi pe sine atât de mult, încât pierzi din vedere ce se întâmplă în jurul tău şi modul în care dăunezi mediului în care trăieşti. Nu mai eşti ecologic şi îţi dăunezi ţie şi celor de lângă tine. Nefericirea te ţine blocat în durerea şi egoismul tău şi nu te mai lasă să vezi bucuriile şi binecuvântările din viaţa ta, oricât de mici ar fi acestea.

Sinominele fericirii?

Multumire, Smerenie, Linişte sufletească, Sănătate, Speranţă, Bunătate, Compasiune, Iertare, Bucurie, Dăruire. Sunt stări asociate cu sinele şi cu ceilalţi. Aceste stări nu se concentrează doar pe sine, ci pleacă de la sine către ceilalţi. Astfel, prin starea ta de bine şi de fericire pe care o transmiţi, ajungi foarte uşor să îi îmbogăţeşti pe ceilalţi şi să te îmbogăţeşti şi pe tine.

Un citat celebru spunea: “Fericirea se multiplică şi se adaugă când este împărţită cu ceilalţi din jurul tău”.

Mai mult decît atât, ni se comunică în Biblie că sunt cu adevărat fericiţi cei care sunt blânzi, smeriţi, milostivi, cei cu inima curată şi cei care luptă pentru o cauză supremă. Nu se face referire la nicio sumă uriaşă într-un cont bancar, drept regulă obligatorie pentru preluarea titlului de “om fericit”.

Având în vedere Piramida lui Maslow, ce porneşte de la nevoile fiziologice la cele de autorealizare, putem comprima totul în 3 niveluri de fericire, inspirate din sinteza făcută de Tony Hsieh, în cartea sa Cum să livrezi fericire. Calea către profituri, pasiune şi scop. Principiul este: odată satisfăcute nevoile de supravieţuire (nevoile fiziologice şi cele de siguranţă) oamenii devin mai motivaţi şi de alte aspecte ale vieţii: statut social, împlinire, creativitate, auto-realizare.

Multe companii cred că a le oferi angajaţilor mai multi bani îi va face fericiţi, în timp ce expertizele HR arată că, odată îndeplinite nevoile primare ale oamenilor, banii ocupă un loc inferior în ierarhie, în comparaţie cu nevoile nemateriale, precum calitatea relaţiei cu şeful şi oportunităţile de avansare profesională.

Cele 3 nivele în care se pot grupa aceste nevoi sunt:

  • Plăcerea. Fericirea de tip plăcere (hedonistă – cultul placerii) se leagă întotdeauna de dorinţa de a ajunge la următorul nivel. Îţi place competiţia, eşti provocat de o mulţime de stimuli, vrei să te afirmi, e ca un stil de viaţă de super star, dar este destul de greu să îl menţii. Dacă nu eşti mereu prezent, mereu informat, mereu în priză, îţi pierzi statutul. Cercetările au arătat că, dintre toate tipurile de fericire, aceasta durează cel mai puţin. Odată ce stimuli dispar, acest nivel de fericire scade imediat. Este o fericire trecătoare.
  • Pasiunea. Fericirea de tip pasiune este, de asemenea, cunoscută drept flux, în care performanţa de vârf întâlneşte angajamentul de vârf, în vreme ce timpul zboară. Cercetările arată că această fericire este de durată. De multe ori ne referim la această stare de fericire când folosim expresii precum: “suntem pe val”, “îmi place ceea ce fac”, “sunt provocat să dovedesc că pot face mai mult”.
  • Un scop mai înalt. Acest tip de fericire, fericirea bazată pe viziune, presupune să faci parte din ceva mai mare decât tine şi care să aibă pentru tine o semnificaţie majoră. Cercetările au indicat faptul că, dintre toate cele trei tipuri de fericire, această durează cel mai mult şi oferă cea mai mare satisfacţie.

Cei mai mulţi oameni aleargă toată viaţa după fericirea tip plăcere.

Se gândesc ca odată atinsă, abia atunci îşi vor face griji în legătură cu pasiunea şi abia apoi vor urca la următorul nivel.

Cea mai bună strategie este de a găsi şi de a urma, din start, scopul mai înalt – cea mai durabilă formă de fericire  – apoi de a adăuga pasiunea şi, abia apoi, de a completa cu fericirea de tip plăcere.

Câteva sfaturi simple şi practice pentru a descoperi şi a livra fericirea:

Fă ceea ce îţi place, dar ai grijă să îţi facă bine ceea ce îţi place.

Şi dacă tot suntem în căutarea fericirii, haideţi ca pe parcursul drumului să avem o viaţă frumoasă, să ne bucurăm de tot ceea ce suntem, să fim prezenţi şi dăruiţi în tot ceea ce facem.

„Pentru că… trăind o viaţă cu sens… de aici rezultă fericirea!”

Discurs prezentat în cadrul Business Days Iaşi, iulie 2016 şi revizuit în ianuarie 2017
Prezentarea video a discursului:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.